Mănușa cu senzori pentru salvatori, prezentată la Festivalul Științei de la Minsk

O bandă inaugurală înghețată în azot

Festivalul Științei de la Minsk s-a impus, în deceniile de existență, ca unul dintre marile evenimente de popularizare a științei din Belarus. Aici, locuitorii capitalei și oaspeții lor intră în contact direct cu dezvoltările cercetătorilor și primesc explicații pe înțeles pentru fenomene complicate. Și nu doar privesc. Expozițiile, demonstrațiile și atelierele le permit să încerce singuri soluțiile prezentate.

Deschiderea a avut parte de un experiment. Banda inaugurală fusese ținută în azot lichid, iar invitații de onoare au spart-o cu ciocănele mici. Vladimir Karanik, președintele Academiei Naționale de Științe a Belarusului — principala instituție de cercetare a statului —, a spus că publicul nu e un simplu spectator: „aici nu doar se pot vedea experimente, ci și se poate participa personal la căutarea științifică”. El a legat direct dezvoltarea țării de cercetare: „fără știință nu ar fi nici o țară”, iar știința este cea care „ne permite să atingem stelele sau să privim în lumea magică a atomului”.

Peste 200 de activități și 2.500 de cercetători

Potrivit lui Karanik, amploarea ediției din 2026 se vede în cifre: peste 200 de activități și circa 2.500 de cercetători implicați. Oficialul a subliniat că progresul științific depinde exclusiv de potențialul uman, de curiozitate, creativitate și talent. „Evenimentul reunește oameni de știință și persoane de diferite vârste — aici sunt cei care fac primii pași în știință, la fel și cercetători experimentați”, a spus el, exprimându-și speranța că unii dintre vizitatori vor alege această carieră tocmai după ce au trecut pragul festivalului.

Standul „100 de inovații ale tinerilor oameni de știință”

Proiectul cu acest nume aparține Academiei Naționale de Științe a Belarusului și se desfășoară anual din 2022. Scopul lui este să stimuleze activitatea științifică și inovatoare a tinerilor cercetători și să sprijine comercializarea rezultatelor obținute de ei. La standul omonim au fost expuse cele mai bune dezvoltări ale finaliștilor, iar aceștia au fost premiați. Ideile acoperă domenii foarte diferite, de la inteligența artificială și tehnologiile digitale până la complexul agroindustrial și industria alimentară.

Mănușa care îl avertizează pe pompier

Dmitri Koroboczkov, student în anul patru la Universitatea de Protecție Civilă a Ministerului Situațiilor de Urgență din Belarus, a venit cu o mănușă multifuncțională pentru salvatorul-pompier. Ea are un sistem integrat de monitorizare a factorilor periculoși. „Sistemul este o colecție de module electronice care permit analiza a ceea ce se întâmplă în jurul salvatorului”, a explicat tânărul. Practic, mănușa detectează temperaturile ridicate, concentrațiile-limită de gaze toxice și de produse de ardere, curentul electric, iar cu ajutorul termovizoarelor și al senzorilor infraroșii îl ajută pe om să vadă incendiul. Când apar factorii periculoși, ea îl avertizează din timp.

Ideea i-a venit în timpul unei lucrări științifice dedicate eliminării situațiilor de urgență în transportul electric. Acum se fac teste pentru stabilirea modulelor și senzorilor necesari, pentru protecția la acțiuni termice și mecanice și pentru funcționarea electronicii în condiții extreme. Urmează integrarea unui senzor de înaltă tensiune, apoi o serie de probă și testarea directă în Ministerul Situațiilor de Urgență și în alte instituții. Pe termen lung, Koroboczkov își propune o cercetare de doctorat în domeniul previzuirii și lichidării situațiilor de urgență.

Sursa: belta.by